Oaza urbană

Pe albia străzilor curge-n acces

cu sensuri contrarii şuvoiul intens

ajunge distanţa la decimetri

în pulsul arterei de kilometri

Trec rutierele magic distrate

poartă povara uşor răsfăţate,

vin troleibuzele să se oprească

holul saloanelor să împlinească

Tremurul clipei aşteaptă în staţii

noii veniţii şi proaspăt plecaţii

riscul mizat pe-un joc a-ntâmplării

are aleşii în fapta serii

Necunoscuta din stânga zâmbeşte

cum rutiera în noapte goneşte,

înscăunată la geam se agită

când a ajuns să coboare grăbită

Înstrăinata în noapte plecată

poate simţi o iubire ratată,

oaza urbană asimilează

goana ferată cu îngeri de pază.